deficit bugetar - ultimele știri

Într-o societate marcată de inegalități sociale și provocări economice, educația rămâne fundamentul dezvoltării durabile și al coeziunii sociale.

Fostul președinte PNL, Theodor Stolojan, a declarat vineri, 27 iunie, că dacă măsurile de reducere a cheltuielilor nu sunt luate acum, „vom ajunge în imposibilitate de a finanţa deficitul bugetar”, iar Guvernul „trebuie să contribuie la această reducere a deficitului”.

Economistul Radu Nechita, profesor la UBB, susține că în contextul în care statul român și-a dublat cheltuielile publice în ultimii 6 ani, ajungând în jur de 140-150 de miliarde de euro în 2024, principala sursă de reducere a deficitului bugetare ar fi tăierea cheltuielilor publice uriașe.

Comisia Europeană a recomandat luni Consiliul UE să stabilească data de 15 octombrie ca termen-limită pentru ca România să ia măsuri eficace pentru corectarea deficitului bugetar de peste 9% din PIB, potrivit unui document al executivului european.

Consiliul Uniunii Europene a decis vineri, 20 iunie, să adopte o nouă hotărâre privind România în cadrul procedurii de deficit excesiv, constatând că autoritățile de la București nu au luat măsuri eficiente pentru a reduce dezechilibrul bugetar, în ciuda recomandărilor anterioare.

De la început spun că, nefiind specialist în probleme economice, nu ştiu cum e mai bine, cu TVA mărit la 21% sau păstrat la 19%.

Se pare că am sperat degeaba. Am trecut de la epoca preşedintelui „mutulică” şi am intrat în epoca preşedintelui „mutuloi”.

Dacă nu, preşedintele Nicușor Dan pregăteşte un premier tehnocrat, Ionuț Dumitru și Delia Velculescu sunt variantele avansate discret, dar insistent, de la Cotroceni.

La coadă la solidaritate social-democrată, după 15 zile de discuții pentru scoaterea României din șanț, se striga tradițional, ca la cozile pentru păpică, în ”epoca de aur”, ”-Dați mai puțin să ajungă la toată lumea!”

Exact la începutul mandatului său, Nicușor Dan are o misiune aproape imposibilă: să coordoneze formarea unui guvern care să salveze ţara din prăpastia în care au lăsat-o PSD şi PNL.

Negocierile dintre formațiunile politice pro-europene intră într-o săptămână decisivă. Prima schiță a măsurilor fiscale pentru reducerea deficitului bugetar odată agreată lasă loc discuțiilor pe ministere și funcții pentru formarea guvernului. Liderii nu reușesc însă să ajungă la un consens.

După cum se derulează negocierile nu s-ar putea trage concluzia că sunt conştienţi. Deşi derulate la Cotroceni, sub patronajul preşedintelui Nicușor Dan, nu se întrevăd soluţiile privind deficitul şi orizontul de timp în care s-ar termina.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat vineri o serie de recomandări pentru reducerea deficitului bugetar al României. Măsurile propun însă creșteri de taxe și de impozite. Analistul Bogdan Glăvan avertizează că nu asta este soluția pentru situația din prezent a statului.

România riscă să piardă aproape 12 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliența, arată calculele Comisiei Europene, care recomandă Consiliului Uniunii Europene să constate oficial că țara noastră nu a luat măsuri eficiente pentru a reduce deficitul bugetar.

Pieţele financiare nu au răbdare cu România iar lipsa de realism şi neînţelegerea situaţiei în care ne aflăm este cutremurătoare, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

Situație este extrem de grea, cu căruța în groapă, cu un ballast/deficit cât Everestul, cu țară în incapacitate de plată, cu riscul pierderii banilor din PNRR, fără de care reformele, investițiile, modernizarea și dezvoltarea României nu ar mai fi posibile.

Elon Musk a lansat critici virulente la adresa unui proiect de lege privind reducerile de taxe și cheltuieli promovat de președintele american Donald Trump, catalogându-l drept „o abominație dezgustătoare” care va adânci drastic deficitul bugetar federal.

Ilie Bolojan, președintele Senatului, l-a invitat pe jurnalistul și analistul economic Iancu Guda la o discuție despre deficitul bugetar.

Situația taxelor, renegocierea PNRR precum și riscul privind o suspendare a fondurilor europene sunt, pe lângă formarea noului executiv, preocupările acestor zile.

Dominic Fritz, președintele interimar al USR, a explicat marți, 27 mai, că nu este posibilă o implementare a agendei de reforme propuse de președintele Nicușor Dan fără susținerea PSD.

Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, a declarat marţi, 27 mai, că actualul deficit bugetar este „ca o cangrenă” pentru economia și societatea din România, explicând că o „creşterea substanţială a veniturilor fiscale, printr-o colectare mult mai bună, nu este posibilă”.

Nicuşor Dan a declarat vineri că nu se pune problema creşterii cotelor reduse de TVA, de 5% şi 9%, precizând că scenariile privind o eventuală creştere a Taxei pe Valoarea adăugată sunt „absolut teoretice", deoarece nu iau în calcul aspecte precum creşterea evaziunii fiscale şi limitarea consumului.

Nicuşor Dan spune că momentan nu există o listă cu nominalizări pentru funcţia de premier şi că urmează să discute acest subiect cât de curând cu partidele politice. Până atunci, favoritul său rămâne Ilie Bolojan, care „ştie să taie şi să dezvolte”.

Victoria lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale în fața rivalului său George Simion a evitat, cel puțin pentru moment, o posibilă deviere eurosceptică a țării, relatează presa internațională.

BNR a publicat miercuri datele privind datoria externă a României și deficitul de cont curent după primul trimestru din 2025.

Președintele Consiliului Fiscal (CF), Daniel Dăianu, a susținut că de ani de zile România trăiește cu „mult peste posibilități”, iar analizele CF și ale BNR au estimat că se va ajunge la situația de acum, în care să fie nevoie de o „corecție dureroasă” care va fi suportată de întreaga societate.

Românii se pot aștepta la creșteri de taxe și impozite odată cu instalarea noului guvern, avertizează Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR).

Vaticanul, cea mai mică țară din lume, cu o suprafață de doar 0,44 kilometri pătrați, își menține o influență colosală asupra celor 1,4 miliarde de credincioși catolici de pe glob.

În cazul în care Marcel Ciolacu rămâne prim-ministru după alegerile prezidențiale din mai, PSD și-ar dori instalarea unui ministru de Finanțe tehnocrat, care să-și asume măsuri drastice de reducere a deficitului bugetar, susțin surse politice pentru „Adevărul”.

După ce a îndeplinit obiectivul privind inflaţia, Bulgaria a realizat acum cerinţa finală pentru aderarea la zona euro prin îndeplinirea criteriului referitor la deficitul bugetar în 2024.

România se va încadra în ținta de deficit asumată prin Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu agreat împreună cu Comisia Europeană, transmit reprezentanţii Ministerului Finanţelor, marți seara, în urma publicării datelor Eurostat privind deficitul guvernamental în statele membre UE.

România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, conform datelor publicate de Comisia Europeană. Astfel, deficitul în termeni ESA, standardul în cadrul UE, a fost calculat, la finalul anului trecut, la 9,3%.

Guvernul condus de Marcel Ciolacu se apropie de momentul în care nu va mai putea amâna adoptarea unor măsuri economice dure, necesare pentru reducerea deficitului bugetar.

În primele şase luni ale anului fiscal, deficitul public a crescut semnificativ în Statele Unite, incluzând începutul noului mandat al preşedintelui Donald Trump care a promis că îl va reduce, potrivit datelor Departamentului Trezoreriei publicate joi.

Deficitul bugetar a urcat la 8,65% din PIB anul trecut, de la 5,61% din PIB în 2023, potrivit datelor publicate miercuri seara de Ministerul Finanţelor.

Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a anunţat luni că miniştrii şi parlamentarii PNL au primit mandat să susţină proiectele de reducere a cheltuielilor de funcţionare a statului, menţionând, în acest sens, şi fuzionarea unor agenţii din subordinea ministerelor şi a Parlamentului.

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a anunţat, joi seară, că în următoarele zile vor exista cifrele finale pentru anul 2024, dar, cel mai probabil, deficitul va fi la 8,6%, iar în acest an România trebuie să se încadreze la un deficit de 7%.

Ordonanța “Trenuleț” 2024, asumată de guvern în ultimele zile ale anului, aduce o serie de măsuri economice menite să regleze cheltuielile bugetare și să reducă deficitul bugetar.

Agenda noului cabinet guvernamental, pentru următoarea perioadă, este una stufoasă. Cea mai importantă funcție în stat va intra din nou la vot în 2025, ca urmare a anulării scrutinului din 24 noiembrie, care a blocat alegerea noului președinte înainte de turul II.

Surprinderea pe care o afișează unii față de măsurile luate de guvern prin “ordonanța trenuleț” nu se justifică în niciun fel.

Noul guvern de coaliție al României va face luni, prin ordonanță de urgență, o serie de creșteri de taxe și plafoane la salariile și pensiile din sectorul public, în încercarea de a reduce cel mai mare deficit bugetar din UE ca procent din produsul intern brut.

Mult zgomot în jurul OUG „trenuleţ”, dar totul pluteşte într-un mister total. Nu avem declaraţii lămuritoare de la cei care negociază „trenuleţul”, nu ştim ce rezultate va avea, dacă e bine să o apreciem sau dimpotrivă.

Ciprian Ciucu, Primarul PNL al Sectorului 6 din București, vine cu o soluție în contextul deficitului bugetar cu care se confruntă România, aceea fiind oprirea indexării pensiilor și salariilor, pentru a nu se ajunge la un deficit de 9%.

Sunt două păreri diferite, ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, şi ale economistului Adrian Negrescu.

„Dieta” propusă de guvernatorul Mugur Isărescu ar putea duce ori la o „foamete” economică, ori la o intervenție drastică din partea FMI, susține analistul economic Adrian Negrescu.

Este bine să ştim ce ne aşteaptă după alegerile din perioada următoare, să evaluăm cum e mai bine să votăm.

PNL încearcă să ameţească alegătorii pierduţi după „comasarea” cu PSD prin şmecherii simple.

Guvernul condus de Marcel Ciolacu a adoptat recent o ordonanță de urgență (OUG) care i-a permis să se sustragă de la obligațiile legale de a implementa măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, potrivit legislației în vigoare.

Povestea cu modificarea legii pentru a permite preşedintelui Iohannis să candideze la Senat este doar un pretext, bomboana pe coliva guvernării PSD-PNL.

Președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, atrage atenția asupra unor aspecte critice legate de modul în care s-a pregătit rectificarea bugetară de către Guvernul României.

Consiliul Fiscal estimează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024 şi alte şapte ţări au intrat sub incidenţa procedurii de dezechilibru excesiv.

Proiectul de rectificare bugetară crește deficitul de la 5% la 6,9%, măsura fiind absolut necesară pentru a se putea asigura plata pensiilor și salariilor majorate, a precizat Daniel Dăianu.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi că planul de măsuri pe care urmează să-l prezinte CE, în vederea negocierii unui acord pe şapte ani pentru reducerea deficitului, nu va include taxe noi.

În periplul său pe la televiziuni, Ciolacu vinde multe gogoşi, dar nu explică cum de a ajuns bugetul ţării în halul în care este acum.

Deficitul bugetar tot mai mare îi obligă pe guvernanți la măsuri de reducere a cheltuielilor în sectorul bugetar. Prin noua Ordonanță de Urgență care ar trebui să intre în vigoare din ianuarie 2025, se vor interzice distracțiile pe bani publici, noi credite, dar și intrarea în noul an cu datorii.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu, a transmis luni, 26 august, că Guvernul nu are de gând să majoreze taxele, însă va merge mai departe cu digitalizarea ANAF, creșterea încasărilor bugetare și reforma cheltuielilor publice.

fără imagine Deficitul bugetar este bomba cu ceas care ticăie sub scaunele politicienilor de la guvernare, acum în prag de alegeri.

fără imagine De câte ori e la înghesuială cu deficitul bugetar sau cu banii de la CE, premierul Ciolacu aruncă vrăjeala cu reorganizarea aparatului bugetar.

fără imagine Sunt greu de înţeles analizele economice pentru publicul larg.

România va semna cu următoarea conducere a Comisiei Europene un acord de prelungire a termenului în care trebuie redus deficitul bugetar, lucru considerat de bun augur de economiști.